Bătălia de la Codrii Plonini a avut loc în luna iulie 1368 în Ţara Şepeniţului, aflată la nordul Moldovei şi a opus armata regelui Cazimir al III-lea al Poloniei – aliată cu trupele cu Ştefan, nepot al lui Bogdan I, armatei voievodului Moldovei Petru I, frate cu adversarul său Ştefan, bătălie în urma căreia molodovenii au ieşit învingători.

 

Bătălia de la Codrii Plonini, considerată a fi prima din istoria Moldovei, a avut loc în luna iulie a anului 1368, în zona Cernăuţi, la sud de fluviu Nistru, între armata lui Ştefan, nepotul lui Bogdan I, care era sprijinit de regele Cazimir al III-lea al Poloniei şi armata voievodului Petru I al Moldovei, fratele lui Ştefan. În perioada respectivă, regatul polonez era vecin cu Principatul Moldovei, bătălia de la Codrii Plonini fiind totodată şi prima confruntare armată dintre moldoveni şi polonezi. Statul moldovenesc era proaspăt întemeiat, astfel că instabilitatea politică era la ea acasă. După moartea lui Bogdan I, din anul 1367, tronul ţării a devenit prilej de dispută între doi nepoţi de-ai săi, Petru şi Ştefan. Moştenitorul legal al tronului Moldovei, Ştefan Voievod, fiul lui Bogdan I, murise în anul 1358, undeva în Maramureş, astfel că nepoţii „Întemeietorului Moldovei” au râvnit la titlul de voievod al ţării. „Bogdan primul principe în Moldova, lăsă un fiu numit Ştefan. Acesta murind către anul 1358 lăsase doi fii, Ştefan şi Petru. Aceşti doi fraţi avură o ceartă asupra moştenirii. Petru, cel mic, ajutat de popor, alungă pe fratele său Ştefan”, se arată în cronica moldo – polonă. Mezinul Petru a fost susţinut de moldoveni, precum şi de maramureşenii din Moldova, reuşind să-l alunge pe fratele său şi să devină domn al ţării. Ştefan, împreună cu câţiva boieri, s-a refugiat în Regatul Polonez, unde a cerut ajutorul regelui Cazimir. În vara anului 1368, după ce a primit sprijin din partea regelui polonez, Ştefan a intrat în Moldova, în fruntea unei armate formată din ostaşi polonezi. Bătălia a început încă de la graniţa dintre cele două state, însă lupta propriu – zisă s-a desfăşurat în Codrii Plonini. Armata moldovenească a hărţuit oastea condusă de Ştefan, însă tactica ce le-a adus victoria a fost cea de a prăvăli copaci peste soldaţii polonezi ce se îndreptau spre capitala Baia, prin Codrii Plonini. Armata poloneză, formată din 2.000 de oameni, a fost pur şi simplu distrusă, iar cei ce au scăpat au fost capturaţi de ostaşii moldoveni. Se pare că cei doi fraţi s-ar fi împăcat înainte de luptă, iar oamenii lui Ştefan i-au trădat pe polonezii lui Cazimir şi au trecut de partea lui Petru, contribuind la înfrângerea invadatorilor.

„Se pare că cei doi fraţi s-au īmpăcat, īn secret, chiar īnainte de luptă, căci oştenii lui Ştefan īi vor trăda pe poloni, īn timpul bătăliei, ei trecānd de partea lui Petru şi contribuind astfel la īnfrāngerea trufaşilor invadatori. De altfel, după acest eveniment, Petru I va īmpărţi prerogativele domneşti cu fratele său, căruia īi va ceda guvernarea părţilor răsăritene (mai exact a celor sud – estice) ale Moldovei (sudul Basarabiei), păstrānd pentru sine cārmuirea regiunilor apusene şi a celor nord – estice ale acesteia”, a arătat istoricul Constantin Rezachevici.

De-a lungul timpului, au existat istorici care au susţinut că domnitorul Ştefan cel Mare s-ar fi inspirat dintr-o cronică bisericească scrisă de polonezul Jan Dlugosz, în care era descrisă bătălia din Codrii Plonini, în organizarea ambuscadei din bătălia de la Codrii Cosminului, încheiată cu victoria răzeşilor moldoveni, care i-au avut ca şi adversari pe polonii conduşi de regele Ioan I Albert.

Sursa: adevarul.ro

Autor

Patriotism

Portal analitic-informational

Articole asemanatoare