Bătălia de la Roşcani a avut loc la 11 iunie1574, între domnul Moldovei, Ioan Vodă cel Cumplit şi oştile otomano-tătare, în cadrul expediţiei otomane din anul 1574.

Motivul campaniei otomane au fost intrigile domnului Valahiei, Alexandru al II-lea Mircea, care urmărea înscăunarea pe tronul Moldovei a fratelui său, Petru Şchiopul. Răzvrătindu-se împotriva turcilor, domnitorul a cerut ajutor de la cazaci… Oastea moldoveană condusă de Ion Vodă zdrobeşte (24.04.1574) armata turco-valahă în lupta de la Jilişte (lîngă Focşani). Apoi a avut loc încăierarea oştilor turco-valaho-tătare cu moldovenii şi cazacii la iezerul Cahul (10.06.1574). Trădarea boierilor şi vremea nefavorabilă l-au obligat pe Ioan vodă să se retragă pe dealul Roşcanilor.

Cu ultimele puteri, un contraatac moldovean capturează 60 de tunuri otomane: „Ion vodă ş-au dat glas cu cazacii, să să pédéstrească toţi, că pedestrimea moldovenească, ce era adunaţi în dobîndă decît pre leafă, era aproape de 20 000 de oameni. Şi năvălind cu dînşii însuşi Ion vodă, au luat puşci uşoară de la turci şi legîndu tabăra, s-au dus înapoi şi s-au tras înapoi, la un sat, la Roşcani”, relata Grigore Ureche. Tabăra este întărită cu şanţuri şi care. Încercarea trupelor otomano-tătare de a o risipi, s-a soldat cu un eşec. Atunci „s-au strînsu cu toţii, cu cei de la goană, i-au încunjurat, mai nainte de apusul soarelui şi toată noaptea i-au străjuit, să nu iasă dintr-acela loc. Daca s-au făcut zioă, cu toate puşcile [tunurile] au început a bate într-înşii, ci nimica nu le strica, că să îngropasă bine în şanţuri, … s-au apărat”, continua cronicarul.

În ziua de 11 iunie 1574, pe o căldură insuportabilă, lipsa apei şi suferinţa oştenilor săi, l-a obligat pe domn să negocieze capitularea. Cere conducătorului otoman, Ahmed paşa, să cruţe pe moldoveni şi cazaci, iar pe el să-l trimită viu sultanului la Constantinopol. Ahmed paşa jură de şapte ori pe Coran, iar Petru Şchiopul, de şapte ori pe Biblie, că toate cererile îi vor fi împlinite. După patru ore de discuţii cu comandanţii militari otomani, Ioan vodă este înjunghiat de beylebey-ul Rumeliei, Iusuf paşa, după care i se taie capul, iar trupul, legat de cămile, este sfîrtecat. Soldaţii otomani au păstrat bucăţi de oase din trupul voievodului şi au înmuiat vîrfurile săbiilor în sîngele lui ca să preia din puterea şi vitejia acestuia. Capul i-a fost trimis la Constantinopol, pentru a fi expus la „Fîntîna Sîngelui”, aflată la poarta saraiului sultanului, unde erau expuse de obicei capetele răsculaţilor şi trădătorilor.

Sursa: moldovenii.md

Autor

Patriotism

Portal analitic-informational

Articole asemanatoare

Lasă un comentariu