Felicitari cu ziua indepdendentei

Cu ocazia zilei independenţ’ei Moldovei zeci de dineri de pe Glob au felicitat Moldova .
 

Cu această ocazie şi Moldovenii din Bucovina au sarbatorit  si au transmis urmatorul mesaj :

 

Read more

Important! Cenzura inerviului ambasadorului SUA în R. Moldova!

Pe data de 26 august, pe situl official al trm.md a fost publicat interviul Exclusiv al ambasadorului SUA în Moldova James Pettit.

În interviu, domnul ambasador a felicitat Republica Moldova cu ocazia zilei independenţei, şi sa exprimat cu optimism şi cu respect faţă de statalitatea, istoria şi viitorul Moldovei.

Un citat important a  fost salvat de noi.

Ambasadorul S.U.A. din Moldova:

„Moldova nu este rominia, Moldova are propria sa istorie si propriile sale provocari….”……..este important sa nuti pierzi increderea, sa aiba incredere in ei insisi ca moldoveni si sa se recunoasca pe ei insisi ca moldoveni, ca o nationalitate aparte si o tara aparte pentru a face acest loc mai bun.” a concis ambasadorul SUA in Moldova.

Acest citat urma  să îl  publicăm într-un articol pe această tema de ziua independenţei . Pe 27 August interviul a fost şters de pe situl trm.md unde a ramas doar linckul.

http://trm.md/ro/cronica-independentei-republicii-moldova/un-sfert-de-secol-de-independenta-interviu-cu-ambasadorul-sua-in-republica-moldova/

Linckul ramas

Din păcate nu am salvat interviul în totalitate .  Suntem însa foarte indignaţi si uimiţi de comportamentul redacţiei trm.md. Este evindent că acest interviu nu a fost văzut cu bine de redacţie şi a  fost şters.

Este evident că contra independeţei R.Moldova lucrează forţe din exterior care după cît vedem noi controlează editorialul TRM. Speram ca moldovenii sa nu lase uitarii aşa exemple de cenzură şi să rezistee propagandei actuale a TRM.

 

Read more

A fost lansată „Istoria Moldovei” în trei volume !

Lucrarea fundamentală „Istoria Moldovei” în trei volume a fost lansată în ajunul aniversării a 25-a a independenței Republicii Moldova.

Istoria Moldovei

Mulți istorici deja au calificat lucrarea drept cel mai important eveniment din știința moldovenească din ultimii 25 de ani. Asupra lucrării s-a muncit circa un an și jumătate, informează NOI.md.Lansarea cărții a avut loc astăzi, 25 august, și a fost susținută de mai mulți cunoscuți istorici autohtoni.

Istoricul Piotr Șornicov a menționat că această carte nu este prima lucrare istorică după proclamarea independenței, însă publicațiile precedente cedează semnificativ acestor trei volume ale „Istoriei Moldovei”. „Publicația care generalizează lucrările de istorie ale oricărui stat este un eveniment important. Cunoscutul istoric Kliucevski spunea: «Principalele realizări sînt ideile, iar principalele evenimente – cărțile». Lansarea cărții este un eveniment important al vieții spirituale a Moldovei. Este o linie de la care oponenții și susținătorii noștri vor trebui să se ghideze. Totodată, lansarea cărții denotă că în pofida tuturor măsurilor de control ideologic pe parcursul ultimilor 25 de ani nu s-a reușit paralizarea științei istorice autohtone”, a spus savantul.

Asupra lucrării s-a muncit un an și jumătate. La această inițiativă au aderat mai mulți istorici cunoscuți din Moldova, inclusiv membri ai Asociației Istoricilor și Politologilor „Pro Moldova”. Întreg procesul de creare a „Istoriei Moldovei” a fost coordonat de redactorul publicației, doctorul în politologie Sergiu Nazaria. Potrivit istoricului și politologului Boris Șapovalov, savanții au muncit în exclusivitate asupra documentelor istorice și autenticitatea materialului nu poate trezi niciun fel de dubii.

„Istoria Moldovei” în trei volume deocamdată a fost publicată doar în limba moldovenească, cu un tiraj de 3 mii de exemplare. Însă deja în septembrie cartea va apărea și în limba rusă, cu același tiraj. În mare parte, tirajul va fi transmis bibliotecilor școlare și universitare din Moldova.

Read more

Victoria lui Ştefan cel Mare asupra Hoardei de aur

Pe data de 20 August 546 de ani în urma Moldova a învins oastea Hoardei de Aur în Bătălia de la Lipnic.

Batalia la Lipnic_Stefan

Cea de a doua jumătate a istoriei principatului Moldovei se caracterizează prin lupta activă pentru independență, dar, de asemenea, creșterea influenței în Europa de Est. La acel moment, principalii oponenți ai principatului a fost Imperiul Otoman, dar şi fragmentele  Hoardei de Aur – Marea Horda și Hanatul din Crimeea.

În vara lui 1470 Khanul Marei Hoarde Akhmat a întreprins o campanie militară împotriva Moldovei și Marelui Ducat al Lituaniei. Domnitorul moldovean Ștefan cel mare sa  pregătit din timp  pentru un atac. Despre atac el a fost informat de  la Hanul Crimeei  Khan Mengli I Giray pe atunci inamicul Marei Hoarde.

Trupele Marii Hoardei au  ajuns in Podolia  (regiune în sud-vestul Ucrainei de astăzi), unde dupa jafuri sa pornis spre Moldova împărținduse  în trei părți  armate , una comandată  de Akhmad, celelalte de fiul său și fratele său. În întîmpinarea acestora sa pornit armata Moldovenească, care dînd două bătălii mici a învins armata Hoardei. Însa Hoarda nu sa oprit şi a continuat înaintarea spre Moldova.

A treia luptă, cea mai mare,  a avut loc între armata a lui  Ștefan și a Hanului Akhmad pe 20 august 1470 în apropierea satului Lipnic  în apropierea de Soroca pe râul Nistru. La momentul acestei lupte cu tătarii  au capturar câteva mii de femei și copii și un număr mare de bovine. Ștefan, însă a surprins armata tatarilor întîlnindui  într-o ambuscadă în pădure . Aici  tătarii au fost înconjuraţi dupa care  a început un adevarat măcel. Ambele părți au suferit pierderi mari, inclusiv un număr mare de tătari s-au înecat apele  Nistrului în timp ce încercau să scape. Fratele Hanului  a fost ucis în luptă, iar fiul său a fost capturat, apoi sa ucis de însăşi domnitorul Ştefan! Însă Hanul  Ahmad a supraviețuit în acea batalie şi a fugit.  Totuşi el şi-a întîlnit soarta în timpul altei bătalii  fără succes în 1481 cu armata Moscovei , unde a fost ucis .

Batalia de la Lipnic
La scurt timp, la începutul secolului al XVI-lea. Rămaşiţele Hoardei de Aur au încetat să mai existe… Un rol important în acest sfîrşit la avut domnitorul Moldovei Ștefan cel mare! El a fost capabil să apere şi sa fortifice granița de est a Principatului Moldovei, construind  o serie de cetăți de pe Nistru.

Balada Moldovenească despre bătălia de la Lipnic.

Numai frunză trei măsline
Spre Soroca cine vine
Cu călări şi suliţaşi,
Feciori de casă şi arcaşi?
Cine în fruntea lor ca zmeu
Călăreşte pe albău,
Străluceşte ca un soare
Ş’are pinteni la picioare?!…
Mări-i Ştefan Domn cel Mare,
Al Moldovei mândru soare,
Ce zoreşte la hotare,
Înspre hoardele tătare,
Ce ne strică satele,
Şi ne fur bucatele,
Osândi-i-ar Dumnezeu
Nici mai bine, nici mai rău
Decât numai cum ştiu eu!…
………………….

Ş’apoi foaie mărărel
La Lipnic pe colincel
Supărat şi’ngândurat
Şi la faţă încruntat
Ştefan-Vodă mări s’arată
Cu-a lui oaste’nbărbătată,
Şi pe loc că să opreşte
Şi din gură că grăieşte:
– Dragii mei, voinicii mei
De la Dorna, din Orhei,
Din Suceava, de la Putna,
Din Vaslui şi din Lăpuşna,
Vedeţi voi cum satele,
Satele şi oraşele
Ni le ard ani hoardele
De tătari păgâni şi răi?!…
Luaţi seama, toţi odată
În a lor păgână ceată
Ca un fulger să răzbim
Şi din viaţă să-i gătim!…
Iute-acuma, măi flăcăi,
Săriţi grabnic dar pe ei
Şi mereu la cap să daţi,
Sama la arme luaţi
Înapoi să nu vă daţi
Şi Moldova s’o-apăraţi!…
…………………………..

Numai frunză ş’o alună
Urlă buciumul şi sună
Şi ca leii cei turbaţi
Moldoveni’nfierbântaţi
Taie, taie şi omoară
Până hăt colo sub sară,
Când tătarii sfărâmaţi,
‘Nspăimântaţi şi’mpuţinaţi,
Fug mereu pământ mâncând,
Peste Nistru buzna dând!…

(Auzită de la Mihalache a Ciobăniţei din satul Năvârneţ, în vârstă de 77 de ani, în anul 1884, pe 18 august, şi publicată în revista „Calendarul Basarabiei” din anul 1927 de Ioan Popovici, institutor din Chişinău)

Read more

Despre originea denumirii Moldova: versiuni vechi și noi

Interesul cetățenilor statului moldovenesc față de originile denumirii țării lor este firesc, căci pentru cei care au o țară, ea este tot ce au mai de preț.
Până acum au fost lansate mai multe versiuni cu privire la originea denumirii Moldova:

Read more

Festivalului Medieval de la Cetatea Neamț

Deschiderea oficială a Festivalului Medieval de la Cetatea Neamț
Vineri, 1 iulie a avut loc deschiderea oficială a Festivalului Medieval de la Cetatea Neamț, ediția a III-a. Personaje istorice precum voievozii Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, însoțiți…

Read more

Cetatea din Orheiul vechi

ISTORIE // Drumul spre Orheiul Vechi străbate mijlocul unei cetăți din piatră. Astăzi putem observa doar zidurile care au stat la baza construcției, despre care se spune că a fost curtea unui feudal tătaro-mongol

În ultimul sfert al secolului XIV, tătarii Hoardei de Aur au fost alungați din Orheiul Vechi, iar orașul oriental a fost distrus. Pe timpul lui Ștefan cel Mare, cetatea din piatră a fost reparată, înzestrată cu artilerie de foc și transformată în reședința pârcălabilor de Orhei. Cetatea Orheiului era cunoscută istoricilor datorită menționării în documentele cancelariei moldovenești a pârcălabilor de Orhei, membri ai Sfatului Domnesc. Datorită acestui fapt, cercetătorii au menționat că această cetate era una naturală, dar stilul ei se raportează la o epocă diferită de cea a moldovenismului. Acum putem observa doar o parte din zidurile ei, restabilite de arheologi și ridicate cu un metru înălțime pentru conservarea vestigiilor.

Ramassite cetatea Orhei

Cetate din piatră peste o cetățuie din pământ

În timpul unor investigații arheologice din 1946, s-a descoperit că cetatea era demolată până la nivelul solului, fiind vizibil doar perimetrul ei de forma unui patrulater trapezoidal de pământ de circa jumătate de metru înălţime. În urma unor cercetări din anii ’50, s-a constatat că cetatea de piatră era suprapusă peste o cetăţuie construită anterior din pământ şi lemn, iar suprafaţa pe care se află ea constituia circa un hectar. Arheologii au constatat că cele două cetăţi reprezintă două etape în evoluţia aşezării autohtone de la Orheiul Vechi. Cetatea din pământ a fost datată cu sec. al XII-XIII-lea şi atribuită populaţiei autohtone de până la venirea în ţinut a mongolilor. După cum este notat în cartea Tamarei Nesterov, „Situl Orheiul Vechi, Monument de Arhitectură”, arhitectura cetății nu a fost invocată niciodată în elucidarea problemelor privind datarea și originea soluției arhitectural-planimetrice, fapt care denotă o lipsă de considerație față de monumentul de arhitectură ca document istoric.

 

Palatul pârcălabului

Potrivit datelor istorice, cetatea reprezintă o replică a complexelor palatine aristocratice, specifice arhitecturii locative din imperiul Hoardei de Aur. Locuințele aristocratice ale patriciatului mongol erau alcătuite dintr-un palat protejat de o incintă perimetrală. Situația de la Orheiul Vechi corespunde acestei tipologii de locuințe întărite cu o singură deosebire: clădirea nu se afla în centrul incintei, ci era alipită de curtina de nord. Cetatea ar fi fost o curte întărită a unui feudal tătaro-mongol, iar în interiorul ei a fost construită o locuință aristocratică de tip oriental. Construcția din interiorul cetății mai era numită și „Palatul pârcălabului”. Încăperea cruciformă corespunde tipului de casă din Asia Mică și Centrală. În urma cercetărilor din anul 1960, s-a precizat că palatul în care locuia pârcălabul avea 10 încăperi și trei bazine. Era ridicat deasupra unei moschei construite în timpul dominației Hoardei de Aur. Pe una din lespezile din piatră a bazinului s-a păstrat inscripția în limba arabă: „Această moschee a ordonat să fie construită evlaviosului binefăcătorul Alih…san”. La sfârșitul sec. al XV-lea, palatul a fost distrus, iar la începutul sec. al XVI-lea aici au locuit orășeni.

cetatea-orhei1

Cetatea care închidea drumul în partea centrală a Moldovei

Pe baza unor investigații din anul 1953, istoricii au afirmat că Cetatea Orheiului era o cetate naturală care închidea drumul în partea centrală a Moldovei. În urma cercetărilor din anul 1958, în partea de est a cetății s-au găsit vestigiile unor locuințe. Partea subterană aparținuse unei clădiri care a fost distrusă, despre care se considera că ar reprezenta în prima etapă cripta unei moschei sau a unui mausoleu. În a doua etapă, deasupra acesteia a fost construit palatul, iar subteranele au fost reamenajate ca bazine pentru apă. Construcția din interiorul cetății era din patru rânduri de cărămidă și avea și un sistem de încălzire. Studiile mai arată că cetatea din piatră de la Orheiul Vechi poate fi atribuită epocii lui Ștefan cel Mare. Drept dovadă servește forma planului de tip dreptunghiular cu patru bastioane cilindrice la colț. Incinta exterioară era construită din piatră spartă în tehnica opus emplecton, nucleul central și unele porțiuni ale pereților exteriori – din cărămidă arsă oxidant, iar palatul – din cărămidă uscată la soare. Cetatea a fost comparată cu fortul Cetății Albe și Cetății Noi de la Roman, toate având planuri patrulatere, cu turnuri cilindrice la colțuri. Turnurile Cetății Orhei sunt diferite, iar clădirea a intrat în circuitul științific cu denumirea de citadelă.

Cetate împotriva tătarilor

O altă etapă în istoria cetății cuprinde anii 1482-1483, când este ridicată curtea exterioară, cu bastioane pline pentru instaurarea artileriei. În arhitectura cetății, însă, lipsesc elementele constructive care ar indica folosirea artileriei. Prin formele ei se explică faptul că cetatea a fost ridicată împotriva tătarilor, care se apărau doar cu arcuri și săgeți. Deși citadela se află la o distanță mare de malul opus al Răutului, pe teritoriul ei au fost depistate săgeți și o ghiulea de piatră. Cetatea a servit și drept centru de apărare pentru moldoveni. În domnia lui Ștefan cel Mare, citadela a fost reconstruită și transformată în reședința pârcălabilor de Orhei. Construind o cetate la Orhei, Ștefan cel Mare urmărea să consolideze sistemul defensiv al Moldovei și să o apere de incursiunile tătarilor. Dovadă a importanței pe care o acorda Ștefan cel Mare Orheiului este faptul că dregătoria de pârcălabi de Orhei era ocupată de boierii devotați voievodului, ca Radu Gangur, Galeș, Vlaicu, Grozea Micotici, Ivanco și Alexa.

cetatea_orhei

Distrusă la porunca lui Lăpușneanu

Datele istorice arată că pe vremea celei de-a doua domnii a lui Petru Rareş, după anul 1541, pe locul vechii Cetăţi a Orheiului a fost înălţată o nouă cetate de piatră. Construcția a fost folosită de unii domni moldoveni în vederea restabilirii capacităţii de apărare a Ţării Moldovei. Se presupune că cetatea din piatră de la Orhei a fost distrusă din porunca lui Alexandru Lăpușneanu, care la cererea turcilor a desființat mai multe cetăți. În jurul anului 1600, domnitorulIeremia Movilăa încercat să reconstruiască cetatea, dar fără succes.

Tamara Nesterov, arhitect, doctor în studiul artelor, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei:

„Ar fi bine ca monumentul să fie curățat și protejat printr-o construcție frumoasă din sticlă. El nu trebuie restaurat sau modificat după fantezia cuiva. Această construcție lasă impresia de autenticitate, sunt valori general-umane. Acest monument poate spori turismul și ne poate aduce venit. Monumentul poate prezenta interes pentru străini și trebuie protejat”

 

Read more

Lucruri puțin știute despre Dinastia Mușatinilor, cea care a schimbat complet Moldova. Marile reforme și strategii ale voievozilor desprinși din această dinastie

De la domnia lui Costea Mușat (1373 – 1375) și până la cea a lui Iliaș Alexandru (1666 – 1668), conducerea Moldovei a fost asigurată aproape în totalitate de domnitori din dinastia Mușatinilor. Printre cei mai importanți voievozi din această dinastie…

Read more

Festivalul de artă mediaevală Stefan cel Mare

Festivalul de Artă Medievală de la Suceava aflat la a zecea ediție a debutat joi seară cu parada cavalerilor cu făclii. Aproximativ 300 de cavaleri și domnițe au străbătut municipiul reședință de județ pe traseul Obcini – George Enescu – Primărie…

Read more

Echipa Moldovei la jocurile Olimpice de la Rio

Rio de Janeiro a început ediţia 31 a  Jocurilor Olimpice. La competiţii  vor participa circa unsprezece mii de sportivi din 207 de țări.

Moldova va fi reprezentată de 23 de sportivi.
Aici puteţi vedea lista echipei olimpice a Moldovei:

Moldoveanca arcaşă Alexandra Mîrka, a participat prima din echipă  la Jocurile Olimpice din Rio  În competiția preliminară, sportiva moldoveancă sa clasat pe locul 27, câștigând 636 de puncte.

Alexandra mirca

 

În 2014, canoistul moldovean Serghei Tarnovski a câștigat două medalii de aur și trei medalii de argint la campionatele mondiale și europene pentru juniori și a câștigat Jocurile Olimpice pentru tineret în Nanjing. De asemenea, sportivul a câștigat medalia de bronz la Campionatele Mondiale de la Milano. Tarnowski este recunoscut ca cel mai bun sportiv al Moldovei în 2015!
Serghei tarnowski
În 2015, moldoveanul Oleg Tarnovski  la proba de canotaj a câștigat medalia de argint la 500 de metri canotaj la campionatul mondial, care a avut loc la Milano.
Oleg tarnovski
Judoistul  moldovean Valeriu Duminică se află pe locul  38  în clasamentul mondial în categoria de greutate de până la 81 kg. În 2016, sportivul a acumulat două victorii la turneul internațional de judo Grand Prix-ul din Turcia.
Valeriu Duminica
La Jocurile Europene de la Baku atleta Natalia Stratulat a câștigat primul loc în la proba de aruncare a discului. Ea a obținut rezultatul de 55.08 metri.
Natalia stratulat
Zalina Marghieva la proba de aruncare  ciocanului a devenit Campion mondial în rândul tinerilor, câștigătore de patru ori a Cuplor  Europene, campioana la Universiada Mondială de vară (2011). Finalistă la Campionatului European, Jocurile Mondiale și Olimpice. În 2015, ea a câștigat campionatul țărilor balcanice de unde a adus echipei  Moldovei cinci medalii – un aur, doua de argint și două de bronz!
Zalina Margieva49EC6195-8E2E-620D-AE99-4BCFD6C770C2
Dimitriana Surdu – medaliată cu bronz la Jocurile Balcanice la aruncarea de nucleu.
Dimitriana surdujpgDimitriana
La vârstă de 35 de ani locuitorul oraşului Tiraspol,  maestru al sportului în triplu salt Vladimir Letnikov va participa la a treia Olimpiada în componenţa echipei naționale a Moldovei. Letnikov a fost membru a naţionalei  la  Jocurile  de la Atena și Beijing.
Letnikov
Sergey Margiev – aruncător de ciocan , cîștigător al Campionatului European printre juniori (2011). A participat  la Jocurile Olimpice din 2012 de la Londra.
Marghiev 2
La Maraton sportivul  Prodius Roman  este primul sportiv moldovean care a reușit să câștige un bilet la Jocurile Olimpice din 2016. Permisul a fost câștigat la maratonul de la Viena. Prodius a fost printre cei 42 de mii de participanți. Sportivul  a reprezentat țara noastră la Jocurile Olimpice de la Londra 2012 și în Baku-2015.
Prodius
Ivan Emelianov pentru a patra oară  participa la Jocurile Olimpice. Atletul la vârstă de 38 de ani, a câștigat dreptul de a reprezenta ţara  la Rio de Janeiro îndeplinind  standardul olimpic la turneul național de la Chișinău.

Emilianov
Atleta Lilia Fisicovici   a câștigat biletul  la Rio pentru clasarea pe locul doi la  maratonul  din Varșovia cu un timp de 2 ore 35 minute 12 secunde.
Lilia fisicovici
Read more
  • EDITORIAL
    IMG_20150809_165713
    Important! Cenzura interviului ambasadorului SUA în R. Moldova!

    Pe data de 26 august, pe situl official al trm.md a fost publicat interviul Exclusiv al ambasadorului SUA în Moldova James Pettit. În interviu, domnul ambasador a felicitat Republica Moldova cu ocazia zilei independenţei, şi sa exprimat cu optimism şi cu respect faţă de statalitatea, istoria şi viitorul Moldovei. Un citat important a  fost salvat […]

  • SOCIAL
    Istoria Moldovei
    A fost lansată „Istoria Moldovei” în trei volume !

    Lucrarea fundamentală „Istoria Moldovei” în trei volume a fost lansată în ajunul aniversării a 25-a a independenței Republicii Moldova. Mulți istorici deja au calificat lucrarea drept cel mai important eveniment din știința moldovenească din ultimii 25 de ani. Asupra lucrării s-a muncit circa un an și jumătate, informează NOI.md.Lansarea cărții a avut loc astăzi, 25 […]

  • CULTURA
    Batalia de la Lipnic
    Victoria lui Ştefan cel Mare asupra Hoardei de aur

    Pe data de 20 August 546 de ani în urma Moldova a învins oastea Hoardei de Aur în Bătălia de la Lipnic. Cea de a doua jumătate a istoriei principatului Moldovei se caracterizează prin lupta activă pentru independență, dar, de asemenea, creșterea influenței în Europa de Est. La acel moment, principalii oponenți ai principatului a […]

  • CULTURA
    Moledavio
    Despre originea denumirii Moldova: versiuni vechi și noi

    Interesul cetățenilor statului moldovenesc față de originile denumirii țării lor este firesc, căci pentru cei care au o țară, ea este tot ce au mai de preț. Până acum au fost lansate mai multe versiuni cu privire la originea denumirii Moldova: De la legenda cățelei cu numele Molda, a cneazului Dragoș (în Letopisețul lui Gr. […]

  • CULTURA
    Tirgu neamt festival
    Festivalului Medieval de la Cetatea Neamț

    Deschiderea oficială a Festivalului Medieval de la Cetatea Neamț Vineri, 1 iulie a avut loc deschiderea oficială a Festivalului Medieval de la Cetatea Neamț, ediția a III-a. Personaje istorice precum voievozii Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, însoțiți de străjeri, cavaleri și domnițe s-au întâlnit cu oamenii prezentului în Parcul Central din orașul Târgu Neamț. […]

  • CULTURA
    cetatea_orhei
    Cetatea din Orheiul vechi

    ISTORIE // Drumul spre Orheiul Vechi străbate mijlocul unei cetăți din piatră. Astăzi putem observa doar zidurile care au stat la baza construcției, despre care se spune că a fost curtea unui feudal tătaro-mongol În ultimul sfert al secolului XIV, tătarii Hoardei de Aur au fost alungați din Orheiul Vechi, iar orașul oriental a fost […]

  • CULTURA
    646x404
    Lucruri puțin știute despre Dinastia Mușatinilor, cea care a schimbat complet Moldova. Marile reforme și strategii ale voievozilor desprinși din această dinastie

    De la domnia lui Costea Mușat (1373 – 1375) și până la cea a lui Iliaș Alexandru (1666 – 1668), conducerea Moldovei a fost asigurată aproape în totalitate de domnitori din dinastia Mușatinilor. Printre cei mai importanți voievozi din această dinastie se numără Ștefan cel Mare, Petru Mușat, Alexandru cel Bun sau Alexandru Lăpușeanu. Mușatinii […]

  • CULTURA
    festival Suceava
    Festivalul de artă medievală Stefan cel Mare

    Festivalul de Artă Medievală de la Suceava aflat la a zecea ediție a debutat joi seară cu parada cavalerilor cu făclii. Aproximativ 300 de cavaleri și domnițe au străbătut municipiul reședință de județ pe traseul Obcini – George Enescu – Primărie – Bulevardul Ana Ipătescu – Cetatea de Scaun fiind aplaudați de sucevenii care în […]

  • SPORT
    moldova_rio_2016_1
    Echipa Moldovei la jocurile Olimpice de la Rio

    La Rio de Janeiro a început ediţia 31 a  Jocurilor Olimpice. La competiţii  vor participa circa unsprezece mii de sportivi din 207 de țări. Moldova va fi reprezentată de 23 de sportivi. Aici puteţi vedea lista echipei olimpice a Moldovei: Moldoveanca arcaşă Alexandra Mîrka, a participat prima din echipă  la Jocurile Olimpice din Rio  În […]