Image and video hosting by TinyPic

A avut loc o lecție deschisă despre istoria Moldovei pentru tineretul patriotic.

O lecție deschisă privind bazele istoriei Moldovei a avut loc în cadrul Festivalului Internaționalal Tinerilor Moldoveni.

O excursie în istoria de peste 650 de ani ai Moldovei pentru tineri a fost efectuată de cătredoctorul în științe istorice, …

Read more

Va fi filmat un documentar și un desen animat despre istoria poporului moldovenesc!

Anunțul a fost făcut de însuși președintele Republicii Moldova, în cadrul unei ediții speciale pe un post de televiziune.

Șeful statului iarăși a specificat că este susținătorul ideii că statalitatea moldovenească există deja de multe secole ș…

Read more

Sărbătorea Curții Domnești la Piatra Neamț !

Duminică 23 aprilie 2017, pe platoul de la Curtea Domnească din Piatra-Neamț a avut  loc cea de-a doua ediție a Sărbătorii Curții Domnești cu ocazia împlinirii a 526 de ani de la prima atestare documentară . Primăria municipiului Piatra-Neamț, în calitate de organizator, a invitat pietrenii să se bucure alături de municipalitate pe platoul de la Curtea Domnească unde au avut  parte de multe surprize și evenimente cu caracter medieval.

Programul evenimentului:

  • 11:30 Parada medievala
  • 12:00 Deschiderea atelierelor de ocupații tradiționale interactive: Olărit, împletit nuiele, împletit zale, bătut monedă, confecționare măști, țesut-cusut, atelier fierărie medievală;
  • 12:15 Deschiderea oficială a evenimentului;
  • Preluarea Turnului în pază de către Străjerii Moldoveni;
  • 12:30 Hora Moldovenilor;
  • 12:30 Degustarea celei mai mari plăcinte de la Curtea Domnitorului Ștefan cel Mare;
  • Deschiderea Taberelor: Otomană și Moldoveană;
  • Deschiderea școlilor de mânuit sabia și tras cu arcul.

Pe toată durata evenimentului vizitatori vor putea participa la școlile de mânuit sabia și tras cu arcul.

Evenimente organizate la Curtea Domnitorului:

  • 17:00-17:20- Prezentarea trupelor de moldoveni și otomani
  • 17:40-18:00 – Concurs de tir cu arcul între Străjerii Moldoveni și trupa Otomană;
  • 18:00-18:30 –Școală de dans medieval;
  • 18:40-19:40 – Ștefan cel Mare și achingiii Sultanului Mahomed Cuceritorul;
  • 19:45-20:10 –Spectacol de foc – Fachiri.
Read more

Moldova și Ungaria...își întăresc relațiile de prietenie.

Președintele Republicii Moldova și președintele Ungariei, au avut o  astăzi întrevedere la parlamentul de la Budapesta, spune Președintele Moldovei într-o postare pe o rețea de socializare :

„Am avut o întrevedere foarte bună cu prim-ministrul…

Read more

ONG-ul

Mișcarea de Tineret „Urmașii lui Ștefan”, realizează în perioada 7-9 mai 2017, Școala Națională de Patriotism, notează NOI.md

Acest proiect este orientat spre dezvoltarea calităților de lider în rîndul tinerilor patrioți moldoveni. Astfel, circa 30 de tineri din Moldova, precum și 3 tineri moldoveni din regiunea Cernăuți, Ucraina, beneficiază de acest proiect.

Astfel, pe parcursul a 3 zile, tinerii vor avea parte de o serie de activități non-formale orientate spre dezvoltarea patriotismului moldovenesc, în scopul întăririi dragostei față de țară, a respectului pentru valorile tradiționale moldovenești precum și promovarea istoriei și identității moldovenești.

În cadrul proiectului, tinerii vor avea discuții cu cîțiva invitați, precum:

  • Valeriu Ostalep, ex-viceministru al afacerilor externe al Republicii Moldova, director al Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate;
  • Olga Goncearova, ex-director al Biroului pentru Relații Interetnice din Republica Moldova, președintele Adunării Popoarelor din Republica Moldova;
  • Sergiu Nazaria, istoric, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Președintele Asociației Istoricilor și Politologilor Pro-Moldova;
  • Nicolae Pascaru, fondatorul Federației de Luptă Națională VOIEVOD, blogger;
  • Vlad Ghenciu, expert în comunicare și leadership.

Astfel, în cadrul discuțiilor, tinerilor vor discuta mai multe aspecte legate de domeniul securității, multiculturalismului în Moldova, subiecte legate de Istoria Moldovei și relațiile noastre cu diaspora, precum și despre bloggerism. De asemenea, tinerii vor avea parte de introducere în arta oratorică, în scopul construirii unui discurs patriotic .

Mișcarea de Tineret „Urmașii lui Ștefan” este o organizație non-guvernamentală, apolitică și bazată în exclusivitate pe principiul voluntariatului, care are drept scop promovarea patriotismului în rîndul tinerilor, înțelegînd că tinerii sînt cei care pot rezolva multitudinea de probleme cu care se confruntă societatea moldovenească.

Sursa:http://chisinau.life/ro/life/veteranii-din-orhei-au-primit-cate-10-mii-de-lei-cu-ocazia-zilei-victoriei/

Read more

Pierderile Moldovenilor în urma Ocupației sovietice!

Site-ul nostru vă prezintă cifre privind pierderile umane ale Moldovenilor  suferite în timpul ocupației sovietice. Numărul moldovenilor deportați și celor uciși se ridică la peste 1,5 milioane de persoane.

Read more

2 Februarie ziua recunoaşterii Independenţei Moldovei!

Astăzi 2 februarie,se împlinesc 652 de ani de la recunoașterea independenței Țării Moldovei.Documentul de donație făcut de Ludovic I,regele apostolic al Ungariei lui Balc,fiul lui Sas,la 2 februarie 1365 este considerat actul de naștere a Statului me…

Read more

„Jos Cuza! Jos Bucureştiul!“ - Faţa nevăzută a Micii Uniri

Manifestaţiile prilejuite de celebrarea „Micii Unirii“ sunt astăzi prilej de întruniri populare, de propagare a ideilor naţionale prin discursurile autorităţilor locale şi centrale. Nu în ultimul rând, ideea centrală a discursului public este unitatea în jurul idealului naţional. Festivităţile organizate anual sunt însă şi prilej de înfrăţire în jurul „agapelor“ publice oferite plebei de către edilii locali. În epoca Unirii însă, disputele erau aprinse, moldovenii şi muntenii luptând pentru întâietatea în noua construcţie statală care se prefigura după redeschiderea „Chestiunii Orientale“. Ambiţia elitelor politice din ambele Principate era mare, interesele la fel, astfel că şi Unirea se negocia. Retroactiv, moldovenii au pierdut, „s-au jertfit pe altarul unirii“ spuneau „separatiştii“ din Iaşi după proclamarea unirii şi stabilirea capitalei la Bucureşti. „Ziarul de Iaşi“ a ales să vă prezinte câteva episoade din „anticamera“ Unirii din anul 1859, dar şi de după abdicarea lui Al.I. Cuza, pentru a vedea exact cum se raportau cei nemulţumiţi faţă de noile realităţi statale.

Un aspect puţin cunoscut

gethumb.details.php

Profesorul universitar Mihai Cojocariu (Facultatea de Istorie, UAIC) arată că „între lucrările Adunărilor ad-hoc de la Iaşi şi Bucureşti au existat unele diferenţe, chiar dacă din amîndouă părţile dorinţa realizării şi menţinerii unei «unităţi de gîndire şi acţiune», în sensul «sincronizării» programatice şi faptice, nu doar sub aspectul elaborării şi susţinerii unei «strategii comune», ci şi al loviturilor tactice pe cât posibil concertate, a fost exprimată aproape obsesiv, pînă la dubla alegere a lui Cuza“. În cartea „Zimbrul şi Vulturul. Cercetări privitoare la unirea Principatelor“, Cojocariu tratează şi un aspect mai puţin cunoscut din istoria Adunărilor ad-hoc, Adunările preparatorii. Cele moldave le-au devansat cu două săptămâni pe cele de la Bucureşti, în opinia profesorului ieşean, „decalaj“ menţinut până la începutul anului 1859. „Cu siguranţă, nu poate fi vorba doar de un decalaj cronologic. După opinia noastră, această diferenţă de două săptămâni a fost premeditată, iar semnificaţia ei majoră rezidă în recunoaşterea primatului Moldovei în lupta pentru unirea Principatelor, implicit a calităţii net superioare a bărbaţilor ei politici. În fine, la Bucureşti, şedinţele publice ale Adunării ad-hoc au fost «dublate» de acelea ale aşa-numitei «adunări preparatorii» – pe când, la Iaşi, asemenea reuniuni nu au fost posibile în primul rând din cauza «represiunilor» autorităţilor separatiste“, scrie universitarul ieşean. Astfel, imediat după dezvăluirea programului Comitetului Electoral al Unirii şi constituirii nucleului permanent de conducere, lucrările au fost interzise de către guvernul interimar al caimacanului Vogoride. Totodată, aceasta a ordonat şi confiscarea materialelor emise de Comitetul Central al Unirii din Iaşi. Situaţia fiind una tensionată, unioniştii moldoveni încep să se întrunească în secret. Potrivit datelor adunate de Cojocaru, conducătorii mişcării unioniste din Moldova încep să se întâlnească în locaţii „exotice“ – după cum le numeşte istoricul, referindu-se la „vila Kogălniceanu“ din Copou şi la cea a lui Petre P. Mavrogheni de la Socola – fie în reşedinţe particulare, cum ar fi casele lui Mihalache Cantacuzino-Paşcanu sau ale logofătului Gheorghieş Sturdza, cumnatul lui Constantin Hurmuzachi (considerat de Cojocariu drept „sediul“ C.C. al Unirii). Nu în ultimul rând, întâlniri mai aveau loc şi în apartamentul ocupat de Dimitrie Ralet la Muzeul de Istorie Naturală.

Aprige lupte parlamentare

La Bucureşti însă „adunările preparatorii“ erau o necesitate. După cum arată Cojocaru în lucrarea amintită, menirea acestora a reieşit din prima întâlnire, din data de 30 septembrie 1957: „«La propunerea lui C.A. Rosetti», cei prezenţi au acceptat «să dezbată mai întâi în adunări pregătitoare» chestiunile ce aveau a se desbate în şedinţele publice pentru că se scurtau desbaterile în adunarea publică şi «nu se împrăştiau voturile partidului progresist». Apoi, prin «disciplinarea deputaţilor liberali», se evita orice scandal în care ar fi fost provocaţi adversarii lor politici «asigurându-se liniştea în acel corp deliberat arătându-se ţării şi Europei oficiale că suntem apţi pentru o viaţă parlamentară». Numai aşa, «batalionul sacru» în care s-au constituit roşii (liberalii radicali) puteau spera să evite «cursele veteranilor parlamentari, conduşi de bărbaţi ca prinţii Bibescu şi Ştirbei, îmbătrâniţi în lupte parlamentare»“, notează Cojocariu în volumul „Zimbrul şi Vulturul…“ despre demersurile preliminarii ale Unirii din 1859.

„Iaşul va fi marginalizat“

Un alt punct sensibil în „dosarul“ Unirii din 1859 îl reprezintă mişcarea antiunionistă, transformată ulterior, după desăvârşirea unirii Principatelor, în mişcare separatistă. Datorită politicii de centralizare a statului român în perioada interbelică şi ulterior în „naţional-comunismul“ lui Ceauşescu, subiectul nu a fost abordat în istoriografie, în jurul subiectului fiind instalată liniştea. Era un veritabil „tabu“ să vorbeşti despre o asemenea iniţiativă când de la nivel central se scria istoria milenară a statului dac centralizat şi independent al lui Burebista, care prefigura regimul lui Ceauşescu. După 1990, când istoriografia românească a început să privească din nou spre Occident, tinerii istorici români au început să studieze şi astfel de teme controversate. Unul dintre aceştia, cercetătorul ieşean Adrian Cioflâncă (Institutul de Istorie A.D. Xenopol), în volumul „Vârstele Unirii. De la unitatea etnică la conştiinţa naţională“, abordează antiunionismul moldovenesc. Potrivit cercetărilor acestuia, mişcarea moldovenească care se împotrivea Unirii Principatelor a apărut în anul 1856, când „zorii“ unei astfel de iniţiative politice se întrezăreau în urma Războiului Crimeii şi a redeschiderii „Problemei orientale“, declinul tot mai accentuat al Imperiului Otoman. Principalii reprezentanţi ai curentului erau în epocă Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi şi Nicolae Istrati, aceştia motivându-şi crezul prin tradiţia diferită a celor două ţări, dar, mai ales, prin argumente de ordin practic. Spre exemplu, Nicolae Şuţu în memoriile sale spune că antiunioniştii erau motivaţi în demersul lor de temerea că Valahia va culege roadele Unirii prin stabilirea Capitalei în „oraşul lui Bucur“, iar Moldova (şi îndeosebi Iaşul) va fi marginalizată: „Iaşii şi toată Moldova de Sus nu vor fi decât puncte excentrice ale noului stat, interesele moldovenilor vor fi puse în planul doi… Moldovenii vor fi siliţi să îndure legea muntenilor şi să fie absorbiţi mai curând ca un popor cucerit decât ca unul unit cu Ţara Românească“, nota acesta.

„Monstruoasa coaliţie“

antiunionistii_ieseni_1859

„Mica Unire“ a dat într-un fel dreptate „antiunioniştilor“, statul român de după 1859 adoptând modelul de centralizare francez din perioada napoleoniană, astfel că, după emiterea decretelor de centralizare a principalelor instituţii la Bucureşti, Iaşul îşi pierde din statut. După acest moment, „compensaţia morală“ era singura armă a „separatiştilor“ moldoveni în lupta pentru reafirmarea poziţiei Iaşului. O tentativă în această direcţie a fost instalarea Curţii de Casaţie la Iaşi, respinsă însă de autorităţile de la Bucureşti. Indignarea moldovenilor faţă de acest refuz a culminat cu masive proteste de stradă în Iaşi. Frustrarea „antiunioniştilor“ faţă de pierderea întâietăţii Moldovei în noua construcţie statală creştea în intensitate, iar momentul înlăturării lui Cuza de către „Monstruoasa coaliţie“ (11 februarie 1866), după ce negociatorii unirii stabiliseră clar „capitală din Muntenia, domn din Moldova“, a fost motiv de festivităţi la Iaşi, fiind celebrată prin trei nopţi de iluminaţii. Lucrurile au degenerat însă în fosta capitală a Moldovei. Detronarea lui Cuza era un imbold pentru liderii mişcării separatiste din Moldova, care credeau că momentul este propice pentru recâştigarea independenţei. Nici ideea aducerii pe tron a unui principe străin nu era agreată. Pe 3/15 aprilie 1866, Iaşul fierbea. O manifestaţie separatistă distrugea calmul cotidian din urbe, fiind înăbuşită de autorităţile vremii. 500 de ieşeni adunaţi la slujba de duminică au mărşăluit în frunte cu mitropolitul spre Palatul Administrativ strigând lozinci separatiste precum „Trăiască Moldova!“, „Jos prinţul străin!“ sau „Jos Unirea!“. Iniţiativa acestora nu a avut efectul scontat, manifestaţia fiind înăbuşită în sânge de autorităţile locale. S-ar fi înregistrat zeci de morţi. Pentru înăbuşire, s-a adus un regiment muntean care a tras în mulţime şi a atacat pe manifestanţi la baionetă. Ancheta asupra acestui eveniment rămâne încă un mister, evenimentul fiind secretizat de autorităţile vremii, „pentru a nu periclita idealul naţional“.

Cuza: pro şi contra

Şi totuşi, în ciuda „separatismului“ moldovenesc existent în epocă, Cuza rămâne indiscutabil unul dintre personajele emblematice ale construcţiei României moderne, elogiile curgând la adresa lui. Spre exemplu, Nicolae Iorga a fost unul dintre marii admiratori ai lui Cuza. Cu ocazia centenarului naşterii „domnului Unirii“, într-o cuvântare la Ateneul Român, marele istoric spunea despre acesta că „n-a pretins să fie mai mult decât ceea ce cerea vremea lui, dar a avut superiorul bun-simţ şi marele talent politic de a nu fi niciodată mai puţin decât ceea ce vremea cerea de la un om în situaţia lui“. Academicianul Dan Berindei notează în articolul „Locul lui Alexandru Ioan Cuza în istoria naţională“ că, în epocă, cel care a întruchipat năzuinţele conaţionalilor şi a devenit „simbolul Unirii“ a fost colonelul Alexandru Ioan Cuza: „Unirea Principatelor au făcut-o moldovenii şi muntenii din toate categoriile societăţii, însufleţiţi de simţăminte comune privind strângerea lor în unice hotare, chiar dacă firesc gândeau uneori diferit procesul de constituire a României. Ei au ştiut atunci că «interesul naţional», în înţelesul său cel mai nobil şi nu în accepţia politică a ultimei vremi, trebuia să le fie călăuză şi că uniţi aveau să poată să impună marilor puteri să le schimbe hotărârea. Mulţumită simţămintelor lor patriotice şi dăruirii lor există şi astăzi o Românie!“. În opinia academicianului Berindei, Cuza a ştiut ca nimeni altul să-şi îndeplinească misiunea care i se încredinţase. „El s-a considerat ca «primul slujitor al statului şi al naţiunii». Timp de şapte ani a slujit cu abnegaţie şi dăruire dezinteresată. A fost paznicul vigilent al «depozitului sacru» care i se încredinţase, preocupat neîncetat de a dobândi pentru ţara sa un loc cât mai luminos şi de a o afirma cu demnitate. A stat «cu fruntea sus», cum aprecia un contemporan de-al său, în faţa reprezentanţilor marilor puteri, n-a făcut nici o concesie care ar fi jignit simţămintele concetăţenilor săi. A fost un patriot, nu în vorbe, ci «în fapte»“, notează istoricul în articolul amintit.

 

Read more

Scoaterea din sărăcie a regiunii Moldova nu este o prioritate pentru Uniunea Europeană!

Uitându-ne la cifrele furnizate de Eurostat anul trecut, observăm că Moldova, tradusă în termeni bruxelezi drept Regiunea Nord-Est, e cea mai săracă zonă din Uniunea Europeană. În ciuda acestei realităţi crunte, instituţiile europene pun la coada pri…

Read more
  • CULTURA
    A avut loc o lecție deschisă despre istoria Moldovei pentru tineretul patriotic.

    O lecție deschisă privind bazele istoriei Moldovei a avut loc în cadrul Festivalului Internaționalal Tinerilor Moldoveni. O excursie în istoria de peste 650 de ani ai Moldovei pentru tineri a fost efectuată de cătredoctorul în științe istorice, fostul vicepremier, Decanul Facultății Relații Internaționale și ȘtiințePolitice a Institutului de Relații Internaționale din Moldova (IRIM), domnul Victor Stepaniuc. Evenimentul a avut loc sîmbătă, 17 iunie , în incinta Casei de Cultură a comunei Tohatin cu susținerea Mișcării de Tineret „Urmașii lui Ștefan”, Federației de Lupte Naționale „Voievod”, Centrului pentru Cooperării Tineretului și Asociației „YMCA Moldova”, transmite NOI.md. Importanța studierii istoriei țării a menţionat-o în debutul prelegerii președintele Mișcării de Tineret „Urmașii lui Ștefan” Dumitru Roibu. El a relatat că organizatorii FestivaluluiInternațional al Tinerilor Moldoveni au considerat necesară includerea unei prelegeri privindistoria Moldovei, în cadrul căreia „tineretul și-ar putea cunoaște îndeaproape rădăcinile, să aflecine a populat teritoriul țării noastre cîteva sute de ani în urmă și să se convingă de bogățiaistoriei plaiului nostru”.  „Tema propriei istorii pe parcursul ultimelor decenii era scoasă din spațiul public, încît ar fi de dorit ca acest gol să fie umplut prin familiarizarea tineretului cu diferite puncte de vedere. Este un lucru foarte important, ce poate contribui la creștereaconștiinței naționale în cazul în care noi vom acorda istoriei noastre atenția cuvenită”, și-aexprimat convingerea Dumitru Roibu. Victor Stepaniuc și-a început prelegerea cu  faptul că a recunoscut complexitatea istorieiMoldovei : „Complexitatea constă în faptul că pînă în prezent la noinu a fost creat un concept unic de studiere a istoriei naționale. Din conștiința poporului nostru, care are o istorie bogată și toate premisele pentru o identitate națională, se dorește excludereaistoriei Moldovei de peste 650 de ani, punerea la îndoială a existenței unor asemeneapersonalități ilustre ca Ștefan cel Mare, Bogdan I și alții. Or, există un grup întreg de savanți, din care fac parte și ei, care afirmă că Moldova și moldovenii, ce locuiesc aici, există și vor exista. Acest fapt nu trebuie să depindă de situația politică, dorința unor sau altor persoane publice și de tentativele de a influența de peste hotare asupra poporului nostru”, a declarat doctorul în științeistorice. Cea mai mare responsabilitate pentru reducerea nivelului conștiinței naționale, în opiniaistoricului, profesorului IRIM, o poartă politicienii, care au venit la putere după dobîndireaindependenței Moldovei. „Autoritățile, din 1990, indiferent de „culoarea” politică, au făcut preapuțin pentru a soluționa problema identității naționale a moldovenilor. Pentru a punte toatepunctele pe ”i” în ceastă problemă nu trebuie întreprinse prea multe eforturi. Dacă actualulguvern sau intelectualitatea nu sînt capabili să adopte o soluție rațională, atunci soarta acesteiprobleme atît de importante trebuie să fie stabilită de popor. Dreptul la identitatea națională șipropria istorie se scoate în asemenea cazuri la referendum, așa cum s-a procedat în multe țări, inclusiv în Marea Britanie, Spania, fostele țări ale Iugoslaviei, sau în Austria după Al Doilearăzboi mondial”, a concis Victor Stepaniuc.   Programul încărcat al Festivalului Internațional al Tinerilor Moldoveni s-a încheiat cu un concert al colectivelor de dansuri și interpreți ai muzicii populare. Evenimentul a avut loc în centrulcomunei Tohatin.

  • CULTURA
    Va fi filmat un documentar și un desen animat despre istoria poporului moldovenesc!

    Anunțul a fost făcut de însuși președintele Republicii Moldova, în cadrul unei ediții speciale pe un post de televiziune. Șeful statului iarăși a specificat că este susținătorul ideii că statalitatea moldovenească există deja de multe secole și urmează să fie promovată prin intermediul manifestărilor de consolidare a conștiinței naționale, înaintînd inițiative politice, precum și realizînd programe […]

  • CULTURA
    Sărbătorea Curții Domnești la Piatra Neamț !

    Duminică 7 mai  2017, pe platoul de la Curtea Domnească din Piatra-Neamț a avut  loc cea de-a doua ediție a Sărbătorii Curții Domnești cu ocazia împlinirii a 526 de ani de la prima atestare documentară . Primăria municipiului Piatra-Neamț, în calitate de organizator, a invitat pietrenii să se bucure alături de municipalitate pe platoul de la Curtea Domnească […]

  • EXTERNE
    Moldova și Ungaria…își întăresc relațiile de prietenie.

    Președintele Republicii Moldova și președintele Ungariei, au avut o  astăzi întrevedere la parlamentul de la Budapesta, spune Președintele Moldovei într-o postare pe o rețea de socializare : „Am avut o întrevedere foarte bună cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Am abordat multe chestiuni legate de dezvoltarea relațiilor comercial-economice dintre țările noastre, accentuînd existența unui potențial nevalorificat […]

  • SOCIAL
    ONG-ul „Urmașii lui Ștefan” realizează Școala Națională de Patriotism (FOTO)

    Mișcarea de Tineret „Urmașii lui Ștefan”, realizează în perioada 7-9 mai 2017, Școala Națională de Patriotism, notează NOI.md Acest proiect este orientat spre dezvoltarea calităților de lider în rîndul tinerilor patrioți moldoveni. Astfel, circa 30 de tineri din Moldova, precum și 3 tineri moldoveni din regiunea Cernăuți, Ucraina, beneficiază de acest proiect. Astfel, pe parcursul […]

  • Istoria Adevarată
    Pierderile umane ale Moldovei sub ocupația Sovietică!

    Site-ul nostru vă prezintă cifre privind pierderile umane ale Moldovenilor  suferite în timpul ocupației sovietice. Numărul moldovenilor deportați și celor uciși se ridică la peste 1,5 milioane de persoane. 1. PATIMILE MOLDOVENILOR A. PIERDERI UMANE ALE BASARABIEI SUB OCUPAȚIA SOVIETICĂ I. PRIMA OCUPAȚIE SOVIETICĂ 28 Iunie 1940 – 22 Iunie 1941 În mai puțin de un an, peste […]

  • EDITORIAL
    Analiza perspectivei reîntregirii Republicii Moldova

    Acest articol este analiza mea proprie, asupra perspectivei rezolvării conflicului declanşat 25 de ani în urma. În urma caruia R. Moldova şi-a distrus cu mîinile sale,viitorul unui stat prosper şi a despărţit mii de familii pe ambele maluri ale Nistrului. Din 1992 pînă în prezent simţim urmările acelui conflict politic. Războiul provocat din exterior,  care […]

  • 2 Februarie ziua recunoaşterii Independenţei Moldovei!

    Astăzi 2 februarie,se împlinesc 652 de ani de la recunoașterea independenței Țării Moldovei.Documentul de donație făcut de Ludovic I,regele apostolic al Ungariei lui Balc,fiul lui Sas,la 2 februarie 1365 este considerat actul de naștere a Statului medieval:Țara Moldovei.Cu această ocazie aș vrea să felicit fiecare fiu al Moldovei,iubitor de țară,să ne păstrăm patria cu demnitate,ocrotindo […]

  • CULTURA
    „Jos Cuza! Jos Bucureştiul!“ – Faţa nevăzută a Micii Uniri

    Manifestaţiile prilejuite de celebrarea „Micii Unirii“ sunt astăzi prilej de întruniri populare, de propagare a ideilor naţionale prin discursurile autorităţilor locale şi centrale. Nu în ultimul rând, ideea centrală a discursului public este unitatea în jurul idealului naţional. Festivităţile organizate anual sunt însă şi prilej de înfrăţire în jurul „agapelor“ publice oferite plebei de către […]

  • ECONOMIC
    Scoaterea din sărăcie a regiunii Moldova nu este o prioritate pentru Uniunea Europeană!

    Uitându-ne la cifrele furnizate de Eurostat anul trecut, observăm că Moldova, tradusă în termeni bruxelezi drept Regiunea Nord-Est, e cea mai săracă zonă din Uniunea Europeană. În ciuda acestei realităţi crunte, instituţiile europene pun la coada priorităţilor atât o autostradă spre vestul sau centrul ţării, cât şi alte drumuri expres care ar contribui la dezvoltarea […]